Falticeni – introducere

stemă amplasare
Amplasare	47°27′35″N, 26°18′00″E
Ţară	România
Judeţ	Suceava
Atestare documentară	1490
Populaţie	28.899 (2003)
Suprafaţă	28,76 km²
Densitatea populaţiei	1.004 loc./km²
Localităţi componente	Şoldăneşti, Ţarna Mare
Primar	Vasile Tofan, PNL, 2004
Sit web	ro Primăria Fălticeni

Localizare

Fălticeniul se află în partea de sud-est a judeţului Suceava, pe şoseaua Europeană E85; la 80 km de Roman şi 25 km de Suceava. La Fălticeni se mai poate ajunge pe linia ferată secundară Dolhasca-Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 şi s-au terminat la 28 mai 1887.

Se află în vestul Podişului Fălticeniului – subunitate a Podişului Sucevei- învecinându-se la vest cu Câmpia piemontană Baia, la nord cu Depresiunea Liteni, cea mai mare parte a intravilanului fiind aşezat pe terasele Şomuzului Mare, afluent de dreapta a Siretului.

Împrejurimi

Din Fălticeni se văd culmile Munţilor Stânişoarei (altitudinea maximă 1531m în vârful Bivolul); în faţă este un orizont de înălţimi subcarpatice – Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleşului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei.

Clima

Clima oraşului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiş. Temperatura medie atinge 7-8°C, cantitate medie anuală a precipitaţiilor 621 mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticeni a fost de +37°C (la 16 august 1905)(+40*C 18 iulie 2007), iar cea mai scăzută −30°C (la 2 ianuarie 1909 şi 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5°C în martie, +8,1°C în aprilie) ceea ce are drept urmare înflorirea târzie a pomilor şi prin aceasta evitarea îngheţurilor şi brumelor. Rama deluroasă generează un climat de adăpost, masele de aer mai reci din N şi NV fiind canalizate pe valea Moldovei şi cea a Şomuzului Mare.

Geologie

Din punct de vedere geologic, oraşul este aşezat într-o zonă de platformă alcătuită dintr-un soclu cristalin precambrian cutat şi o cuvertură destul de groasă formată din diferite depozite sedimentare. Acest lucru a dus la formarea în zonă a mai multor tipuri de soluri ce se pretează la cultivarea unor plante cu nevoi diferite, dar şi la unele alunecări de terenuri.

Hidrologie

Reţeaua hidrografică are ca schelet râul Şomuzul Mare şi afluentul său principal de dreapta, pârâul Buciumeni. Apa potabilă provine din câteva puţuri de acumulare a apei freatice şi din râul Moldova.
De asemenea, mai poate fi precizata si salba de lacuri din proximitatea orasului, cu o deosebita importanta piscicola.

Harta Topografica

Imagini recente

http://www.falticeni.ro/galerie/orasul.html

http://www.falticeni.ro/galerie/biserici.html